Industria Berero: “Am avut si noi un rol in crearea pietei romanesti de bere artizanala”
Industria

Berero: “Am avut si noi un rol in crearea pietei romanesti de bere artizanala”

E greu de crezut ca cineva care gusta constant bere artizanala locala nu a auzit sau plasat macar o comanda pe berero.ro, primul si, pana una-alta, singurul portal 100% dedicat comercializarii craft-ului mioritic. Omul din spatele site-ului e Ioan Mitroi, un inginer electronist de 27 de ani care isi umple timpul non-artizanal cu un job de softist intr-un start-up bucurestean.

Am povestit cu Ioan la M60, intr-o seara ploioasa de iunie care ne-a inhibat pofta de terasa, dar ne-a stimulat la o gramada confesiuni, analize si planuri. In textul care urmeaza, ilustrat cu fotografii din arhiva personala a povestitorului, va fi vorba despre inceputurile berii artizanale din Romania, despre cum se compara ai nostri cu ai lor, despre cine e profitabil & cine se dezvolta & cine se exporta, despre cum se creste un business in online-ul mioritic, despre cum ar fi cool sa colaboreze berarii si retail-eri si despre multe altele. 

Publicam discutia la putina vreme dupa lansarea Hop Hooligans & Bereta & Wicked Barrel & Berero Birthday Bash, o IPA cu capsuni si lactoza care marcheaza 3 ani de existanta ai Berero. Intamplator sau poate nu, aniversara Berero marcheaza un numar rotund in istoria de 7 ani a craft-ului romanesc: eticheta cu numarul 250 a industriei!

 

La inceput, a fost Sara

“La inceput, am vândut Sara. De acolo a plecat toata ideea. La inceputul lui 2015, stiam de Terapia, Zaganu si Nemteana. Dintre astea 3, bausem doar Zaganu. Intr-un week-end, m-am dus la Timisoara pentru Terapia. Am ajuns la Viniloteca care se deschisese recent si am descoperit Sara. A fost o experiență foarte placuta!

Am intrat in contact cu producatorii si am inceput sa aduc Sara in Bucuresti pentru mine si pentru cativa prieteni. Initial, am adus o cutie cu 20 de sticle, dupa care 3 cutii, a treia oara 6 cutii, apoi 12, apoi 24. Totul pe persoana fizica.

Am incercat sa fac acelasi lucru si cu Nemteana, dar m-am izbit de faptul ca era o comanda pe persoana fizica si ca, pentru a fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor de transport, trebuia sa comand o cantitate minima destul de importanta.

Asa ca, impreuna cu doi prieteni, ne-am gandit cum ar fi sa avem loc in care sa putem depozita toate berile astea si de unde oamenii sa isi poata comanda oricat, inclusiv o singura bere. Asa a aparut Berero. Numele l-am dat eu. A fost, mai intai, o glumita. Apoi, a devenit brand.”

 

De la epoca site-ului fara scroll-down la stoc de 30.000 de lei

Am inceput pe 23 iulie 2015. Pe vremea aia, aproape nimeni nu stia de bere artizanala in Bucuresti. In afara de cei care o faceau.

Aveam in depozit vreo 25 de cutii cu sticle, dintre care 90% erau cu Sara. In rest, mai aveam Nemteana si Ground Zero, care tocmai aparuse. La putina vreme dupa, am adaugat Sikaru si Zaganu.

Am pornit cu un one-page site, nu puteai sa dai nici macar scroll down. Erau 9-10 produse maximum. Am inceput cu niste comenzi foarte mici si cu stocuri minimale. Ne bazam business-ul pe cei care comandasera Sara in perioada aceea de cateva luni in care adusesem pe persoana fizica si in care escaladasem de la o cutie la 20 de cutii lunar.

Initial, eram doar eu si doi prieteni, apoi a ramas un singur prieten si, in final, am ramas doar eu. Eu si cativa colaboratori.

Din punct de vedere birocratic, a fost relativ usor sa dam drumul afacerii. Noi facem retail, nu distributie catre persoane juridice care la, randul lor, vand altora. Berero se adreseaza in special persoanelor fizice.

Livram in orice punct din Romania. Teoretic, in 1-4 zile. In medie, in 48 de ore. Am livrat inclusiv la Brebu Nou, in Semenic, aproape de Valiugul de unde vine Sara, unde comanda noastra a ajuns de pe o zi pe alta. In Bucuresti, livrarea o facem noi la domiciliu in maximum de 24 de ore. In rest, lucram cu o companie privata de curierat.

La noi in depozit, berile stau aproximativ doua saptamani. Cel mult. E drept, am avut exceptii negative, cand au stat trei luni.

Acum, cam 60% din comenzile noastre merg in Bucuresti si 40% in restul tarii. In  cateva luni raportul era 50% – 50%. Motivul este ca in Timisoara, Cluj si Iasi au aparut magazine locale care vand bere artizanala.

La 1 ianuarie 2018, am avut marfa in stoc in valoare de piata de 30.000 RON. In 2017, ne-am dublat cifra de afaceri fata de 2016. Asta in conditiile in care pretul mediu al berilor a ramas cam acelasi. Cresterea s-a datorat pietei in expansiune si cresterii notorietatii magazinului.”

Lasand modestia la o parte, cred ca Berero a fost un factor destul de important in crearea pietei actuale a berii artizanale romanesti. Nu spun ca noi am avut rolul principal, dar am avut si noi un rol in crearea pietei romanesti de craft beer. De pilda, foarte multe marci, inclusiv din Bucuresti, nu ajunsesera inca in orasele in care noi livram deja.

 

Cevasazica berea artizanala

“E foarte fina granita dintre berile artizanale si celelalte. Eu numesc artizanala o bere produsa prin fermentatie naturala, adica dupa minimum 14 zile de fermentare, si cu un termen de valabilitate rezonabil. Asta inseamna intre 2 saptamani si 6 luni, cu exceptia anumitor beri negre care pot tine si peste un an.

Nu ma intereseaza nici sa fie voba despre un producator independent, nici ca berea sa fie produsa in cantitati mici. De pilda, cea mai mare fabrica independenta din America e mai mare decat cea mai mare fabrica de bere industriala din Romania. Nu dimensiunea productiei conteaza, ci modul de fabricare. Din pacate, nu este o obligatie legala ca numarul de zile in care are loc fermentarea sa fie trecut pe eticheta, de aceea cei mai multi berari, chiar si din industria artizanala, nu o fac. In general, numarul de zile de fermentare a devenit o informatie marketabila pentru berarii craft.

Conteaza, de asemenea, foarte mult, ambalajul. Pentru ca berea e un produs perisabil. Eu am vazut beri industriale care stau in soare si nu se strica. Asta nu e normal! La fel, folosirea sticlei verzi, cea mai slaba din punct de vedere al mentinerii calitatii berii pentru ca trece foarte usor soarele prin ea, nu e deloc recomandabila.”

 

Expansiunea industriei locale si relatia cu restul lumii

“Inca se simte diferenta de calitate intre berile artizanale romanesti si cele importante de afara. Cred ca ei au mult mai putine probleme cu oxidarea, de pilda. Sunt si problemele de capacitate inca prea mica a multor microberarii locale.

Ungaria cred ca a depasit 100 de micro-berarii. Polonia a trecut de mult de borna asta. Bulgarii au mai putine fabrici ca noi, dar vin foarte tare din spate si au un mare avantaj: au distribuitori foarte puternici de beri artizanale straine. In plus, piata e mai flexibila decat a noastra si isi permit sa vanda beri excelente din Suedia, Olanda sau America la preturi cu 20% – 30% mai mici ca la noi.

In Romania, fabricile cu capacitatea cea mai mare de productie de pe piata sunt, in momentul actual, Carol, Zaganu, Csiki Sor si Nemteana. De trait din business-ul de bere, doar cei de la Zaganu, Terapia si Csiki Sor traiesc. Adica, au profit, oricat de mic.

Three Happy Brewers deja exporta in Polonia si Bulgaria, Hop Hooligans in Polonia, Bulgaria, Anglia si, in curand, vor trimite si spre Tarile de Jos. Cred ca cel mai tare ii stopeaza logistica si capacitatea.

Cei de la Gound Zero isi maresc fabrica semnificativ si o muta la Aurel Vlaicu, in spatele Hangar Gastropub, urmand ca pe locul actual al micro-berariei, din Baneasa sa ramana un fel de Laborator de Bere, deschis celor care vor sa isi experimenteze propriile retete.”

In 2015, m-am gandit ca va urma un trend in zona berilor artizanale si in Romania. Am avut chiar un gand sa imi fac propria microberarie. Acum am renuntat la intentia asta. As prefera sa imi fac propriile retete in microberariile care exista deja.

 

Baruri & Berero vs Hipermarkets

“Faptul ca anumite beri artizanale se afla in hipermarket-uri ne deranjeaza. Motivul principal e pretul. Hipermarket-urile practica adaosuri foarte mici, uneori doar de un leu pe sticla. Cum piata s-a extins mult si noi avem multi producatori pe care ii vindem, exista posibilitatea ca, in urmatoarele luni, sa scoatem de la vanzarea pe Berero acele marci care exista in hipermarket-uri.

Nu mai vindem Sara, despre care eu consider ca a ajuns in Bucuresti datorita mie, pentru ca s-a intamplat sa ne vanda candva o cantitate mare de bere si, in acelasi timp, fara sa ne anunte, sa se lanseze si in Auchan. Asta desi noi comandasem o cantitate destul de mare, care sa ne permita sa vindem mai departe la un pret rezonabil si tot noi ne ocupasem de transportul de la Valiug, in Muntii Semenic, unde e produsa berea la Bucuresti.

O alta varianta pentru a evita concurenta hipermarket-urilor ar fi sa introducem notiunea de pre-comanda. Pentru berile care exista acolo si pe care totusi oamenii le vor de la noi, se face o pre-comanda pe site, noi comandam de la producator si apoi ii livram omului.

 Un lucru esential pe care multi dintre berari ar trebui sa il aiba in minte este ca nu e normal sa isi vanda produsul la acelasi pret catre partenerii persoane juridice si catre o persoana fizica. Ar fi bine ca toti sa urmeze exemplul Ground Zero care, la vanzarea berii catre clienti persoane fizice, la barul lor, Hangar Gastropub, practica un pret, iar pentru partenerii persoane juridice care cumpara constant de la ei, inclusiv Berero, practica alt pret, mai mic. Acum, desigur, pot parea subiectiv, dar cred ca asa e corect. Stiu ca mai exista in piata si alti jucatori, re-vanzatori, care au aceeasi nemultumire ca si mine.

Berero & Local Brewers make Business & Friends

“Pentru mine, important in business-ul acesta este sa imi platesc toti furnizorii la timp. La maximum o saptamana de la primirea comenzii in posesia noastra, platim factura producatorilor. Cred ca doar astfel poti sustine o piata de bere artizanala care este la inceput. E foarte important sa deblochezi cash flow-ul producatorilor, sa nu te targuiesti cu ei pana la ultimul ban si sa incerci sa ii promovezi pe toti cat poti de mult.

Relatia mea cu mare parte a berarilor se bazeaza pe prietenie. In mod firesc si spre beneficiu reciproc, ar trebui ca toti producatorii de bere sa fie prieteni intre ei. Mai ales ca cei mai multi dintre ei folosesc aceleasi tipuri de hamei, de malt, de sticle. Sper ca aceasta asociatie a berarilor independenti care se tot formeaza de o vreme sa urmareasca interesele lor si sa ii ajute sa isi procure materia prima la preturi cat mai mici.

In afara de apa, mare parte a materiei prime provine din strainatate. Sunt si exceptii: One Beer Later foloseste malt chiar de la Buzau, de la fabrica Soufflet Malt RomaniaNemteana foloseste hamei si malt romanesc. Restul, insa, folosesc materie prima din Anglia, din America si din alte parti.

 

Consumatorii nostri sunt mai curiosi decat ai lor

“Berero are trei profiluri de clienti: mai intai, cei care sunt curiosi, unii chiar colectionari, care vor sa incerce intotdeauna ceva nou; apoi, sunt cei care comanda produsele cu care sunt invatati, pe care le-au gustat, berile favorite. In fine, mai exista este o categorie de mijloc format din oameni care merg pe produsele cunoscute, dar comanda mereu si 2-3 beri noi. Daca ar fi sa ii impart pe procente, ar fi cam 40% – 40% – 20%.

Mie imi place foarte sa stau de vorba cu un om despre bere. Mi s-a intamplat uneori sa povestesc la telefon cu cineva si jumatate de ora despre o anumita bere.

Uneori, surprindem clientul cu un produs diferit in plus fata de cel pe care l-au comandat. On the house. Incercam, in felul asta, sa ii extindem aria de cunoastere. Facem asta si cu clienti vechi, si cu clienti noi. Daca n-am incerca astfel de lucruri si daca n-am incerca sa intram in dialog cu oamenii care cumpara de la noi, efortul nostru de a livra bere s-ar limita la a fi simpli intermediari.

– Berero e pe plus?
– Da, este. De altfel, e aproape imposibil sa n-ai profit. Avem niste costuri foarte mici.
– Ai putea sa traiesti doar din asta?
– N-am incercat, dar, daca as vrea, as putea. De vrut, insa, nu vreau pentru ca asta ar insemna sa blochez o parte din banii companiei. Si nu vreau asta.
– Ce urmeaza dupa aniversarea de 3 ani?
– De la 1 august ,va exista o abordare diferita a site-ului. Vom veni cu noutati pe care le vom anunta din timp pe retelele sociale.

 

interviu berero.ro

 

Industria, , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *